(preluat din frumoasaverde.blogspot.com)
Toată lumea cunoaște
recomandarea: „Beți 8 pahare de apă pe zi!”, sau versiunea televizată a acesteia,
„Beți cel puțin 2 litri de apă pe zi!” (asta însemnând că, cu cât mai mult
peste cei 2 litri, cu atât mai bine!). Am auzit-o de la mama, de la prietenii
noștri, de la medicul nostru de familie, de la nutriționistul nostru și...
bineînțeles, de la guvernatorul sănătății pe planeta Pământ – marele și
atotștiutorul Doctor Oz. Îndemnul acesta nu lipsește din nicio carte despre
sănătate care se întâmplă să ne pice în mână, iar Internetul este plin de
grafice informative, devenite virale pe Facebook. Prin urmare, trebuie să fie
adevărat! Pentru cei care mai au vreo urmă de îndoială, ni se explică și de ce:
- Pentru că corpul tău este
60% apă! Sau 80%? În sfârșit, ce contează? Practic, tu nu ești decât apă.
- Pentru că apa este sursa
vieții.
- Trebuie să bei multă apă ca
să ai o piele frumoasă.
- Trebuie să bei mai multă apă
ca să scapi de toxine.
- Dacă vrei să slăbești,
trebuie să bei apă.
- Dacă crezi că ți-e foame, de
fapt, ți-e sete.
- Dacă ai ajuns să-ți fie
sete, ești deja deshidratat.
- Cafeaua te deshidratează.
- Dușul te deshidratează.
- Actul de a respira îți
evaporă apa din corp.
- Dacă nu faci pipi limpede,
nu mai ai mult de trăit...
Haideți să judecăm acum cu
capul nostru (dacă măcar ăsta ne-a rămas limpede) de ce toate aceste învățături
despre băutul de apă sunt o sumă de minciuni care, practic, ne pot face mai
mult rău. Vă dau 8 motive pentru care a bea 8 pahare de apă zilnic, după cum ne
dictează „specialiștii”, în loc de a bea apă zilnic după cum ne dictează propriul
corp, nu e o idee prea bună:
1. Urmăm orbește sfaturi standardizate
Dacă în privința alimentației
am auzit și am citit o gamă largă de recomandări, între care multe se bat cap
în cap (de pildă, medicina alopată ne spune că grăsimile saturate ne omoară,
dar grăsimile polinesaturate ne protejează inima, în timp ce medicina naturistă
afirmă contrariul), ei bine, în privința băutului de apă avem de-a face cu o
constantă: beți mai multă apă decât ați făcut-o până acum! Deși niciun
specialist în sănătate nu uită să ne amintească zicala antică modus in rebus (moderație în toate), ei nu
aplică același principiu și apei de băut. Ba chiar din contră: „cu cât mai
multă, cu atât mai bine”, spun ei, indiferent dacă sunt alopați sau naturiști.
Prin intermediul
televizorului, suntem presați zilnic să bem mai multă apă decât simțim nevoia
în mod natural. Iar cei care reușesc, consideră asta un fel de virtute. Prima
idee dubioasă (ca să nu spun impertinentă) pe care o înțeleg eu din această
recomandare obsesivă este aceea că, de fapt, propriul nostru corp habar n-are
ce e bine pentru el. Trebuie să ne forțăm să dăm pe gât 8 pahare de apă de dimineață
și până seara, ignorând cu desăvârșire feedback-ul corpului nostru: nevoia
presantă de a merge la toaletă, senzația de creier încețoșat, mâini și picioare
reci permanent. Îi ascultăm orbește pe acești guru ai sănătății și ne asigurăm
că am ingurgitat porția zilnică de apă. De ce credem oare că e bine să ne
disprețuim propriul corp? Pentru că, de fapt, asta și înseamnă: ignorarea
totală a semnalelor biologice, înscrise în codul nostru genetic, prin care organismul
este capabil să se echilibreze singur. Nu trebuie să calculăm dinainte cât aer
vom respira într-o zi, de câte ori vom clipi sau de câte ori vom merge la
toaletă. Corpul nostru face toate astea pentru noi, în funcție de necesitățile
lui. Iar noi reacționăm din reflex, fără să ne gândim. Dar, de câțiva ani
încoace, bem noi apă ca să ne potolim setea, așteptând apoi până când ni se
face din nou sete? Aș! Bem cât e ziua de lungă, indiferent ce ne spune corpul.
Data viitoare când vei întinde mâna după sticla de apă, ia gândește-te: Beau
pentru că mi-e sete, sau beau pentru că „e sănătos”? Cel mai probabil,
răspunsul pe care ți-l vei da singur este al doilea.
Cel mai grav e atunci când
oamenii beau apă ca să-și satisfacă o altă nevoie semnalizată de organism:
foamea. Am auzit și citit în nenumărate rânduri: „Când simți că ți-e foame, bea
mai întâi apă! Uneori, doar crezi că ți-e foame, de fapt, ți-e sete”. Măi să
fie! Un copil de 1 an știe să facă diferența între foame și sete chiar înainte
de a învăța să vorbească. Vă asigur că nici la vârsta adultă n-ați uitat să le
deosebiți. Cu siguranță, recomandarea asta a fost inventată pentru numărul tot
mai mare de tinere obsedate de calorii, care le împiedică să arate perfect.
Foamea și setea sunt două instincte diferite. Ascultă-ți corpul și răspunde-i
corect. Nu te mai tortura printr-o supra-hidratare zilnică!
2. Introducem deja o
bună parte din apă prin hrană
Chiar dacă ți se spune că
trebuie să bei 2 litri de apă pe zi, gândește-te că o bună parte o obții din
mâncare. Și aceasta, deoarece, doar dacă nu ești astronaut, toată hrana pe care
o mănânci conține apă. Există foarte multă apă în fructe, legume, carne, ouă,
lactate. Nucile și semințele au mai puțină, dar de obicei le folosim în
combinație cu alte alimente, care conțin apă. Fulgii de cereale sunt uscați,
dar nimeni nu-i nebun să-i mănânce ca atare: îi înmoaie în lapte, supe, salate.
Ca să faci pâine, începi cu o făină complet deshidratată, căreia îi adaugi apă.
Nici grăsimile nu conțin apă, dar nimeni nu se-apucă să mănânce untul gol cu
lingura. Să mai amintim supele, ciorbele, sosurile, sucurile, ceaiurile,
nelipsita cafea și o să realizăm că introducem apă în corp ori de câte ori
băgăm ceva în gură. Ciudat este faptul că unii oameni nu iau în seamă aceste
surse zilnice de apă. Ei consideră, probabil, că ness-ul sau cafeaua, în mod
magic, anulează ceașca de apă în care au fost fierte. Îi asigur că nu se
întâmplă așa. Îi asigur că dacă „bei” ceva, înseamnă că acel ceva conține multă
apă. Dacă mai bei și 2 litri de apă, exagerezi și nu-ți va fi bine.
3. Ne
privăm de nutrienții din alte băuturi
Și dacă tot am vorbit de băuturile acelea pe care le
bem și care nu sunt apă chioară, dar conțin o cantitate semnificativă de apă,
de ce nu le-am bea pe acelea în loc de apă? De exemplu sucurile din fructe și legume
proaspete? Sau laptele proaspăt, crud (preferabil de capră), care vine la pachet
cu o mulțime de vitamine naturale: A, D, E, K. În felul acesta, nu doar te
hidratezi, te și hrănești. Sau ce spuneți de fermenții din anumite băuturi, cum
ar fi kefirul, ceaiul kombucha sau cvasul? Toate conțin probiotice benefice,
vitamine, minerale și alți nutrienți importanți, de care te lipsești în mod deliberat
bând doar apă chioară.
4. Ne
distrugem balanța electrolitică a organismului
Păstrarea unui echilibru între
mineralele din corp este un lucru foarte important pentru starea noastră de
sănătate. Mai ales echilibrul natural dintre fosfor și sodiu. În interiorul
celulelor noastre, este de preferat ca balanța să încline spre fosfor. Dar în
afara celulelor, în fluidul extracelular (numit și interstițial), e bine ca
balanța să fie inversată, înclinând spre sodiu. Fluidului extracelular îi place să stea într-o soluție numită
izotonică, adică la 9 grame de sare pe litrul de apă. Doar așa se pot menține
intacte elementele celulare, îndeosebi globulele roșii. Dacă ești deshidratat
puternic și ajungi la spital, ți se va face o perfuzie, dar nu ți se va pompa
apă simplă, căci asta te-ar putea omorî. Ți se va introduce o soluție izotonică
ce te va hidrata, menținându-ți în același timp echilibrul electrolitic,
prezența sodiului fiind cu deosebire importantă în acest caz.
Băutorii de 8 pahare de apă
plată pe zi au auzit în mod sigur de faptul că urina lor trebuie să fie aproape
incoloră. Și că dacă e galbenă, înseamnă că sunt „deshidratați”. Aveți un
animal de companie? Un câine, o pisică, un cal, orice? Dacă da, data viitoare
când mergeți la veterinar, întrebați-l ce părere are de faptul că pipi-ul lui
Miți e limpede și aproape incolor. Vă asigur că n-o să fie prea încântat. Și
asta, deoarece specificul urinei este ceva la care toți veterinarii (ca și medicii
responsabili) sunt foarte atenți. Aspectul urinei este un indicator determinant
al nivelului de hidratare și al balanței electrolitice – concentrația de
particule dizolvate în urină. Dacă aceasta este prea scăzută, indică o
hiponatremie (un nivel prea scăzut de sodiu în sânge), ceea ce e semn rău. Așadar,
bând apă cât e ziua de lungă, până în punctul în care urina vă devine limpede, riscați
să intrați într-o stare hiponatremică. Aceasta se traduce printr-o hiper-hidratare,
consecința unei retenții de apă sau a unor pierderi de sodiu. O hiponatremie poate provoca tulburări digestive
(dezgust față de apă, grețuri și vărsături) și neurologice (mergând de la
simpla confuzie mintală, la comă).
5. Hiperhidratarea e periculoasă
Să ne reamintim de perla
înțelepciunii medicale, generos răspândită prin mass media: „Dacă ai ajuns în
punctul în care să-ți fie sete, înseamnă că ești deja deshidratat”. Asta e cum
ai spune: „În momentul în care ți s-a făcut foame, corpul tău are deja nevoie
de mâncare”. Hello! Nevoia de mâncare sau de apă nu este o problemă pe care să
trebuiască s-o prevenim! Este un indiciu al faptului că suntem vii. Nu trebuie
decât să ascultăm semnalele pe care ni le dă corpul: să mâncăm când ne e foame,
să bem când ne e sete și să dormim când suntem obosiți. Aceasta este cheia
sănătății, pe care cei mai mulți oameni par că au pierdut-o zilele acestea.
Greșeala cea mai frecventă pe care o fac oamenii astăzi nu este deshidratarea,
ci suprahidratarea. Oamenii au devenit aproape paranoici la gândul că ar putea
fi deshidratați. Eu le spun că suprahidratarea este mult mai periculoasă decât
deshidratarea, pentru că nu este o tulburare ușor detectabilă. Puțini medici
știu să coreleze simptomele cu intoxicarea cu apă. De aceea, vă ofer o listă a
celor mai comune simptome legate de aportul excesiv de apă în corp:
- Extremități reci (mâini,
picioare, nas)
- Temperatura corpului mai
mică decât normal
- Urinări frecvente și urinări
pe timpul nopții
- Dureri de cap, minte
încețoșată
- Spasme musculare
- Iritabilitate, schimbări
bruște de dispoziție
- Stare de oboseală permanentă
- Insomnie
- Senzația de gură uscată (ca
o ironie, în fazele cele mai severe)
6. Prea multă apă inhibă digestia
Ca să digerăm cum trebuie
alimentele, avem nevoie de o anumită cantitate de săruri biliare, acid
clorhidric și alte componente ale acidului gastric. Avem, de asemenea, nevoie
ca metabolismul să funcționeze în parametri optimi. Aportul de apă în exces
tulbură sever toate aceste procese, făcând digestia să sufere. Bând un pahar de
apă înainte de a mânca, ne diluăm sucurile gastrice, care nu vor mai avea
puterea de a digera complet mâncarea. Aceasta va stagna prea mult timp în tubul
digestiv și va intra în putrefacție. Unii oameni obișnuiesc să bea apă în
timpul mesei sau imediat după, nefăcând astfel decât să spele toate substanțele
nutritive din alimente.
7. Prea multă apă dezechilibrează nivelul de zahăr din sânge
Așa cum face cu sarea și cu
electroliții, apa în exces ne scoate și glucoza din sistem. Așadar, dacă ești
hipoglicemic și bei multă apă, îți speli și puținul zahăr prețios pe care-l mai
ai. Invers, dacă nu ești hipoglicemic și ai tendință de hiperglicemie, băutul
de multă apă nu este soluția. Stabilitatea zahărului din sânge este strâns
corelată cu rata metabolică, deoarece aceasta influențează modul în
care ficatul controlează nivelul glucozei, al carbohidraților și al acizilor
grași în fluxul sanguin, sensibilitatea la insulină și multe altele. Atunci
când fluidele extracelulare se găsesc în concentrația optimă – și nu diluate cu
apă pe tot parcursul zilei – sistemul metabolic își face treaba bine, cea ce
include scoaterea zahărului din fluxul sanguin și trimiterea lui în celule,
pentru a putea fi folosit ca combustibil, sau stocat sub formă de glicogen.
8. Ne inhibăm metabolismul
Este de departe cel mai
important motiv pentru care să nu bem 8 pahare de apă pe zi. Hidratarea
excesivă diminuează performanțele organismului nostru, în loc să le crească,
deoarece surplusul de apă ne inhibă metabolismul. Cât de important este
metabolismul? Ei bine, luând în considerare faptul că acesta susține viața
corpului nostru până la nivel celular și are un impact asupra fiecărui sistem
fiziologic al lui, aș spune chiar că metabolismul este cheia sănătății noastre.
Atunci când fluidele corpului nostru sunt îmbibate cu apă, celulele sunt prea
inundate pentru a mai fi capabile să producă energia pe care ar trebui s-o producă.
Electroliții și glucoza sunt sursa de energie a celulelor, micile baterii ale
mitocondriilor. Când acestea sunt „spălate”, metabolismul celular este oprit,
ceea ce declanșează un răspuns, prin producerea excesivă de hormoni de stres,
cum ar fi adrenalina, făcând corpul s-o ia razna pe dinăuntru.
Pentru că celulele noastre nu
mai primesc ce au nevoie ca să producă energie, corpul nostru va încerca să
conserve cât mai multă energie cu putință. În acest sens, unul dintre primele
lucruri pe care le va face va fi să reducă circulația sanguină la mâini și
picioare, pentru a o menține la nivel optim în jurul organelor vitale. De
aceea, mâinile și picioarele reci sunt un semnal de răspuns la stres și semn că
o cascadă de hormoni au fost activați. Iar când această stare devine cronică, celulelor
le vine din ce în ce mai greu să rețină sărurile și zaharurile de care au
nevoie pentru a funcționa. Bând prea multă apă zi după zi, vom perpetua
problemele asociate metabolismului scăzut.
În concluzie, o mulțime de
probleme legate de sănătate și a căror cauză nu o cunoaștem ar putea fi
prevenite dacă am bea apă în acord cu nevoile organismului. Nicio cantitate
standardizată nu este specifică nevoilor ființei umane. Intervin prea multe
variabile ca să fie așa: temperatura de afară, gradul de efort, tipul de hrană
etc. Sfatul meu: Beți apă doar când vă este sete! Punct.
The myth of drinking 8
glasses of water a day
